De ce contează?
Imaginează-ți că împarți scrisori în oficiul poștal. În fața ta e un perete cu sertare numerotate: sertarul 1, sertarul 2, sertarul 3. De fiecare dată când vine o scrisoare pentru strada 3, n-o citești din nou și n-o numeri — pur și simplu o arunci în sertarul 3, iar la final numeri câte scrisori sunt în fiecare sertar. Vectorul de frecvențe e exact acest perete cu sertare.
Intuiția
Ai un șir de numere și vrei să afli de câte ori apare fiecare valoare. În loc să cauți separat fiecare valoare prin tot vectorul, pregătești un al doilea vector, freq, în care fiecare poziție e un „sertar" pentru o valoare. Trucul e că valoarea devine indicele: când întâlnești numărul 3, mergi la sertarul freq[3] și adaugi unu. Dintr-o singură trecere, sertarele țin toate numărătorile.